0232 222 513 scdaea@yahoo.com

Despre noi

01

Scurt istoric

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică Iaşi are un trecut istoric ce datează din 1940, an în care, conducerea Ministerului Agriculturii din acea vreme hotărăşte înfiinţarea Institutului de Cercetări Piscicole şi a unor laboratoare de cercetare pentru piscicultură în anumite zone ale ţării. Astfel, în Moldova, la Păstrăvăria Tarcău-Bicaz se înfiinţează un astfel de laborator, pentru studiul faunei piscicole din apele curgătoare, lacurile şi iazurile din Moldova şi partea de est a Transilvaniei, constituind prima locație a Stațiunii.

02

Evoluție

A doua etapă în activitatea Staţiunii a început în anul 1962, an în care unitatea se transferă la Iaşi, iar activitatea de cercetare devine preponderent ciprinicolă, ca urmare a cerinţelor producţiei. În această perioadă se realizează şi o bază experimentală proprie la Podu Iloaiei.

03

Perfecționare

Cea de a treia etapă în activitatea Staţiunii începe în anul 1981, când se înfiinţează Staţiunea de cercetare şi producţie piscicolă Podu Iloaiei, ca unitate de sine stătătoare cu personalitate juridică, din subordinea Centralei Pescuitului şi Industrializării Peştelui din cadrul Ministerului Industriei Alimentare.

În anul 1986, Staţiunea cu laboratoarele şi o parte din fondul piscicol se mută la Iaşi pe actualul amplasament.

04

Privatizare

Cea de a patra perioadă în activitatea Staţiunii începe în anul 1990, când se transformă în societate comercială – S.C. ACVARES S.A. Iaşi – cu profil de producţie, comerţ şi cercetare, trecând din punct de vedere administrativ în subordinea Ministerului Agriculturii şi apoi a F.P.S, dar sub coordonarea ştiinţifică a Academiei de Ştiințe Agricole şi Silvice Bucureşti.

1999

In anul 1999 are loc scindarea S.C. ACVARES S.A. Colectivul de cercetare şi ferma de alevini vor constitui S.C. Staţiunea de Cercetare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică S.A. Iași, pe actualul amplasament, sub coordonarea administrativă a F.P.S., apoi A.P.A.P.S.

2002

În anul 2002 încep demersurile conducerii Staţiunii şi ale reprezentanţilor UAIC pentru trecerea/preluarea acesteia, fapt materializat prin apariția Legii 33/decembrie 2002. Preluarea în fapt a activităţii staţiunii a avut loc la data de 1 iunie 2003.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică Iași este amplasată la confluența râurilor Nicolina și Ezăreni. Accesul la Stațiune se realizează din șoseaua Iași – Ciurea, printr-o alee de cca. 300 m lungime.

Profilul staţiunii este ştiinţifico-didactic, cu cercetări fundamentale şi aplicative pe linia:

  • conservării calităţii mediului acvatic din amenajările piscicole,
  • modernizării tehnologiilor piscicole,
  • elaborării de reţete performante de furaje pentru diferite specii de peşti,
  • patologiei peștilor
  • îmbunătățirii tehnologiilor de reproducere a peștilor,
  • creșterii peștilor în sistem intensiv și în sistem recirculant.

2002

În anul 2002 încep demersurile conducerii Staţiunii şi ale reprezentanţilor UAIC pentru trecerea/preluarea acesteia, fapt materializat prin apariția Legii 33/decembrie 2002. Preluarea în fapt a activităţii staţiunii a avut loc la data de 1 iunie 2003.

Stațiunea acordă asistență de specialitate studenților Universității ”Alexandru  Ioan  Cuza” și a celor de la Universitatea de Științe  Agricole și Medicină Veterinară Iași în vederea realizării lucrărilor de licență și de master. De asemenea, anual se efectuează stagii de practică ale studenților în vederea însușirii cunoștințelor necesare desfășurării activităților specifice acvaculturii.

Pe lângă activitatea de cercetare,  Stațiunea produce și livrează material biologic, reprezentat de larve, pui predezvoltați, puiet de diferite specii (crap, șalău, știucă, somn) precum si pește pentru consum.

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură și Ecologie Acvatică Iași este un  furnizor important de material biologic de diferite vârste din principalele specii de pești de cultură, pentru fermele piscicole din nord-estul țării.

Baza materială a staţiunii cuprinde: laboratoare de cercetare , bibliotecă, staţia de creștere și reproducere artificială a peştilor (2800 m2), instalaţia de fabricare a hranei concentrate pentru peşti, anexe,  spaţii gospodăreşti precum şi o biobază piscicolă alcătuită din opt heleşteie, populate cu crap, șalău, știucă, somn, biban. Alimentarea cu apă se face din acumularea Ezăreni.

În cadrul Stațiunii există un sistem recirculant în care se cresc diferite specii de sturioni (cegă, nisetru, morun). Sistemul recirculant este alcătuit dintr-o serie de componente (bazine, instalații de alimentare și evacuare a apei, compartiment de filtrare mecanică, compartiment de filtrare biologică) care împreună fac ca activitatea de creștere să aibă un impact redus asupra mediului, iar consumul de apă să fie minim.
Sistemul de creștere a peștilor în sistem recirculant cuprinde: bazine de testare, bazine de creștere, instalații de alimentare cu apă a bazinelor, instalații de evacuare a apei din bazine, instalație de filtrare mecanică, pompe, instalație de filtrare biologică a apei, instalație UV pentru dezinfectarea apei, sistem de monitorizare a calității apei, sistem de siguranță (generator de curent electric), instalație de automatizare, comandă și control.

Hala de incubație și reproducere este compartimentată în trei module care au două regimuri diferite de funcționare:
MODUL 1 = Stația de reproducere și creștere puiet
MODUL 2 = Zona reproducători
MODUL 3 = Hala de aclimatizare și producție